Unicef Blog

Din Categoria: "Uncategorized"

Conferința „Parteneriatul public-privat pentru educația timpurie, o șansă pentru competitivitatea României”

în Uncategorized | scris de unicef | pe 20/May/2016 | 0 Comentarii

Unicef_factografic_VAR-01

Acum câteva săptămâni, Sandie Blanchet – Reprezentantul UNICEF în România a vizitat mai multe familii și școli din unele sate defavorizate ale României. Când a vizitat grădinița, Sandie Blanchet a întâlnit copii ocupați cu joaca, desenul și cântecele. Zâmbetele și entuziasmul lor erau o dovadă a implicării și fericirii lor. Ceea ce se petrecea în clasă era esențial pentru viitorul României. De ce? Fără să-și dea seama, acei copii deprindeau competențe fundamentale: lucrul în echipă, identificarea de soluții, autocontrolul, motivația, comunicarea… toate acele abilități care sunt hotărâtoare pentru succesul lor profesional, dar și pentru competitivitatea României peste douăzeci de ani.

Așa cum reiese din numeroase cercetări, companiile din întreaga lume, inclusiv din România, pun tot mai mare accent pe „abilitățile specifice inteligenței emoționale”, mai presus de cunoștințele tehnice, însă constată că angajații lor nu dețin acest tip de abilități. Angajatorii caută oameni capabili să lucreze în echipă, automotivați, care știu să comunice, știu cum să prevină sau să gestioneze situații de conflict sau care pot găsi soluții în situații neprevăzute. Astfel de abilități sigur că pot fi deprinse acasă, însă educația preșcolară oferă un cadru aparte pentru îmbunătățirea și dezvoltarea acestor abilități.

O serie de studii internaționale în domeniu au demonstrat că educația preșcolară reprezintă una dintre cele mai bune investiții pe care le poate face o țară. O astfel de investiție are un randament însemnat, fiecare dolar investit generând între 6 și 17 dolari. Mult mai mult decât în cazul educației universitare sau formării continue. De asemenea, potrivit cercetărilor, copiii defavorizați beneficiază cel mai mult în urma participării la educație preșcolară de calitate. Copiii care beneficiază de educație timpurie au șanse mai mari să finalizeze învățământul obligatoriu.

România a înregistrat progrese semnificative în acest sens în ultimii zece ani. Participarea în învățământul preșcolar a copiilor cu vârste între patru și șase ani a crescut la 86%. Programa școlară aferentă învățământului preșcolar a fost revizuită astfel încât să urmeze bunele practici în domeniu de la nivel internațional. Strategiile Naționale în sfera educației și a incluziunii sociale recunosc importanța educației timpurii, aliniindu-se astfel recomandărilor Uniunii Europene. UNICEF, împreună cu alți parteneri, au susținut Ministerul Educației în demersurile sale de elaborare și adoptare a acestor importante documente.

Cu toate acestea, există încă multe provocări cărora trebuie să le facem față. Mai devreme, vă spuneam de vizita mea recentă în unele grădinițe. Nu tot ce am văzut acolo a fost de bun augur: profesorii au recunoscut că nu aveau pregătirea necesară lucrului cu copiii vulnerabili și implementării programei școlare; în clasă se găseau foarte puține jucării educative și doar câteva cărți vechi, toate așezate pe rafturile cele mai de sus astfel încât copiii să n-aibă acces la ele oricând, de teamă să nu le strice; de asemenea, grupurile sanitare nu erau unele potrivite pentru acești copii mici.

Există inechități semnificative: potrivit unui studiu realizat de ONU, copiii de etnie romă au de două ori mai puține șanse să se înscrie la grădiniță comparativ cu ceilalți copiii. Într-un studiu UNICEF, se arată că bugetul alocat educației în România este cel mai scăzut din Uniunea Europeană, buget în cadrul căruia fondurile destinate educației timpurii au fost reduse în favoarea învățământului universitar.

Beneficiile investitiei unui dolar in plus in capital uman la diferite varste

Pentru UNICEF, această conferință a reprezentat un prilej pentru reiterarea a patru recomandări cheie: România ar trebui să crească investiția în educația timpurie, la nivelul altor State Membre UE,  inclusiv din Europa de Est. O astfel de investiție suplimentară ar trebui să vizeze două obiective clare: creșterea participării la educație timpurie a copiilor vulnerabili proveniți din comunități sărace, din familii de etnie romă, din mediul rural, și din rândul copiilor cu dizabilități, respectiv îmbunătățirea calității învățământului. Învățământul antepreșcolar și preșcolar ar trebui să fie incluziv și de înaltă calitate – discriminarea copiilor de etnie romă, a copiilor săraci sau a copiilor cu cerințe educaționale speciale trebuie combătută și prevenită, iar creșele, grădinițele și școlile trebuie să fie un mediu primitor pentru toți copiii. Cadrele didactice și directorii grădinițelor și școlilor ar trebui să beneficieze de o pregătire mai bună pentru a putea transpune principiile învățământului modern și noul curriculum într-o practică pedagogică de calitate dedicată fiecărui copil în parte.

Cooperarea intersectorială trebuie îmbunătățită, în special la nivel local. Potrivit cercetărilor în domeniu, pentru a avea rezultate bune la școală, copiii, mai cu seamă cei vulnerabili, au nevoie de sprijin coordonat din partea sectoarelor educației, sănătății și a celui social. Au nevoie să existe parteneriate puternice la nivelul creșei, grădiniței și școlii, între directori, cadre didactice, consilieri și alți membri ai personalului școlar, pe de o parte; și între unitățile școlare, autorități locale, servicii sociale și sanitare, și părinți, pe de altă parte.

Acest lucru este posibil numai dacă toți partenerii relevanți lucrează împreună. UNICEF îndeamnă sectorul privat să devină un partener de seamă în acest dialog; să aloce resurse financiare; să dezvolte noi inițiativecare promovează educația timpurie incluzivă și de calitate.

La conferință au participat Ministrul Educației Naționale și Cercetării și Ministrul Finanțelor Publice, semn că Guvernul României este interesat și pregătit să susțină educația timpurie – în beneficiul copiilor români și al României înseși.

Celor care ar putea spune că România nu-și poate permite să investească mai mult în educație, UNICEF le răspunde astfel: România nu-și poate permite să NU investească mai mult  în educație, în special în educația timpurie. Dezvoltarea viitoare a României depinde de modul în care țara e capabilă să-și educe și să-și protejeze copiii de azi.

 

Normele sociale care influențează comportamentele de risc ale adolescenților din România

în Uncategorized | scris de unicef | pe 07/Jul/2015 | 0 Comentarii

Discursul lui Sandie Blanchet, Reprezentantul UNICEF în România, la media briefingul pe tema Studiului privind normele sociale care influențează comportamentele de risc ale adolescenților din România.

Deși adolescența face parte tot din perioada copilăriei, studiile recente au arătat că, în cea de-a doua decadă de viață, adolescenții trec prin multe schimbări pe care trebuie să căutăm să le înțelegem mai bine. Schimbările respective nu se rezumă doar la aspectul fizic, ci presupun o anumită evoluție în plan psihologic și la nivelul creierului. Cercetările au scos la iveală noi dovezi și date științifice care explică ce se întâmplă în creierul unui adolescent. Comparativ cu adulții, adolescenții au un mod de operare diferit atunci când vine vorba de învățat, de luarea deciziilor și de rezolvarea problemelor. Au capacitatea de a învăța în ritm intensiv, iar creierul lor dispune încă de flexibilitate. În același timp însă, creierul lor nu este încă dezvoltat pe deplin, astfel încât adolescenții nu sunt capabili să  dea dovadă de autocontrol și autodisciplină în măsura în care o pot face adulții – ei acționează mai mult sub imperiul impulsului emoțional și mai puțin al discernământului și spiritului critic. De asemenea, adolescenții sunt extrem de influențați de mediul în care trăiesc – semenii, prietenii, părinții, școala, societatea, mass media (mai ales în spațiul virtual) etc. Normele sociale, definite ca tipare comportamentale adoptate într-un anumit grup, joacă un rol însemnat în viața adolescenților.

Este foarte important să înțelegem ce anume determină comportamentele adolescenților, ce îi motivează să ia o decizie sau alta – fie ea bună sau rea. Este la fel de important ca rezultatele unei astfel de analize să fie împărtășite adolescenților înșiși, părinților lor, comunităților și decidenților. În ziua de azi, există numeroase dovezi potrivit cărora multe dintre comportamentele care ulterior ajung să afecteze serios societatea se formează în perioada adolescenței. Fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri, alimentația proastă, sedentarismul sunt obiceiuri adeseori deprinse în cea de-a doua decadă de viață, cu consecințe costisitoare și de durată asupra sănătății și stării de bine. În termeni pozitivi, concluzia este următoarea: dacă dorim ca românii să fie sănătoși, să aibă parte de o alimentație sănătoasă, să facă sport, să evite consumul de tutun, alcool și droguri, atunci eforturile noastre trebuie să se concentreze asupra copiilor și, în special, a adolescenților.

Una dintre prioritățile acordului de parteneriat între Guvernul României și UNICEF pentru perioada 2013-2017 este aceea de a spori accesul la servicii de calitate adresate adolescenților, băieți și fete, în special a celor din categoriile vulnerabile, oferindu-le informațiile de care au nevoie și creându-le condiții pentru a se face auziți. Ne propunem, astfel, să contribuim la bunăstarea adolescenților, inclusiv prin a-i ajuta să facă alegeri sănătoase cât mai devreme în viață.

În prezent, Reprezentanța UNICEF în România împreună cu partenerii săi, primării și ONG-uri din cinci orașe (București sectorul 4; Bacău; Cluj-Napoca; Constanța și Iași) implementează un model de intervenție numit „Oportunități pentru Adolescenți”. Acest model presupune dezvoltarea de noi servicii inter-sectoriale în zonele urbane, prin intermediul cărora adolescenții beneficiază de sprijin și informații cu privire la comportamentele sănătoase și cele de risc. În cadrul intervenției, am realizat o platformă online dedicată adolescenților: www.adolescenteen.ro, care, printre altele, oferă informații cu privire la dezvoltarea fizică, emoțională și intelectuală a tinerilor în perioada adolescenței, precum și informații despre comportamentele de risc și cele protective. Până acum, platforma online și modelul de intervenție au fost accesate de aprox. 60.000 de adolescenți și tineri.

@UNICEF Romania/Radu Sandovici/ Sandie Blanchet, Reprezentantul UNICEF in Romania

Cercetarea reprezintă un pilon de bază al eforturilor noastre cu și pentru adolescenți. Cu sprijinul unei echipe de cercetători, sociologi, antropologi și psihologi, UNICEF a realizat o analiză a normelor sociale care influențează comportamentele de risc ale adolescenților din România. Analiza a vizat adolescenți cu vârste între 10 și 18 ani, din cinci orașe în care activează UNICEF. Echipa de cercetare va face o prezentare a tuturor rezultatelor studiului, însă eu aș dori să punctez doar câteva dintre acestea:

  • Adolescenții încep să consume tutun, alcool sau droguri ilegale la o vârstă medie de 13-14 ani. Ei declară că sunt împotriva acestor practici și par să fie conștienți de consecințele negative pe care astfel de comportamente le pot avea asupra dezvoltării lor; cu toate acestea, declarațiile sunt contrazise de practicile pe care le adoptă.

 

  • Deși adolescenții sunt de părere că vârsta cea mai potrivită pentru debutul vieții sexuale este cea de 18 ani, statisticile arată că ei încep să aibă contacte sexuale mai devreme. Adolescenții intervievați au relatat că primul lor act sexual a avut loc în contextul unor evenimente mai deosebite, în absența adulților și, uneori, pe fondul consumului de alcool.

 

  • Campaniile de informare-educare-comunicare organizate în școli în legătură cu fumatul, consumul de alcool și droguri ilegale nu par să aibă un impact semnificativ asupra adolescenților. Mesajele negative sau moralizatoare nu au efectul scontat.

 

  • Unul dintre factorii cei mai importanți care determină adoptarea unui comportament este imaginea adolescentului în grupul din care face parte: în grupurile în care fumatul, consumul de alcool și de droguri sunt comportamente percepute ca fiind „cool”, adolescenții tind să le adopte pentru a fi acceptați de grupul respectiv; la polul opus, în grupurile unde astfel de comportamente sunt desconsiderate, adolescenții tind să nu le adopte.

Studiul oferă și o serie de recomandări de luat în seamă:

  • Să ne concentrăm asupra dezvoltării inteligenței emoționale și abilităților non-cognitive ale copiilor și adolescenților pentru a-i ajuta să conștientizeze și să gestioneze situațiile de risc; aceasta înseamnă, printre altele, să le sporim încrederea în sine, într-o perioadă a vieții în care imaginea de sine contează atât de mult pentru ei, apoi să le creștem gradul de reziliență, să le dezvoltăm capacitatea de a spune „nu” adoptării unui comportament practicat de alții, abilitatea de a-și gestiona emoțiile etc.

 

  • Să ne adresăm profesioniștilor care vin în contact cu adolescenții, în sensul organizării de cursuri care să le faciliteze dezvoltarea abilităților necesare recunoașterii din timp a semnelor de consum problematic de alcool (ce poate determina apariția consumului excesiv de alcool) sau de fragilitate psihică la adolescenți. Un rol esențial în acest demers/sistem de identificare timpurie îl are personalul didactic, dar și asistentele medicale comunitare și lucrătorii sociali. Acești profesioniști trebuie să știe și să poată aplica procedurile de referire ale unora dintre acești adolescenți către serviciile specializate de care au nevoie, servicii care de multe ori nici nu există încă.

 

  • Să creăm oportunități de petrecere a timpului liber dedicate adolescenților. Aici, primăriile, prin colaborarea cu mediul nonguvernamental, ar trebui să dezvolte o infrastructură care să răspundă nevoilor adolescenților.

 

  • Să dezvoltăm capacitatea părinților de a relaționa cu adolescenții din familie într-un mod pozitiv, în termeni bazați pe susținere și respect reciproc, oferindu-le cursuri de educație parentală și, când e nevoie, consiliere individuală.

@UNICEF Romania/ Radu Sandovici/Media Briefing

Pe baza constatărilor și recomandărilor acestui studiu, UNICEF și partenerii săi proiectează o nouă campanie prin care se urmărește creșterea stimei de sine în rândul adolescenților în scopul prevenirii adoptării de către aceștia a comportamentelor de risc, în special fumatul, consumul de alcool și de droguri ilegale. Adolescenții înșiși vor contribui la realizarea conceptului acestei campanii, astfel încât aceasta să fie cât mai relevantă și mai eficientă. În aproape 50 de comunități, campania va include o componentă suplimentară de activități de comunicare interpersonală realizate de profesioniști din domeniul educației, social și al sănătății.

Mai mult, UNICEF colaborează cu Ministerul Educației la revizuirea programei școlare naționale, urmărind, printre altele, ca programa și practicile sistemului de învățământ să includă componenta de dezvoltare a abilităților non-cognitive.

Va invitam sa vizionati presentarea pe scurt a studiului: Prezentare Raport Norme Sociale Adolescenti.

 

poze copyright @ UNICEF Romania/Radu Sandovici

Children’s WASH Forum: Post Scriptum

în Uncategorized | scris de unicef | pe 30/Jun/2015 | 0 Comentarii

de Yvonne Preda

 

În urmă cu câteva săptămâni, în perioada 6 – 10 iunie 2015, alături de colegul meu, Bogdan Covrig, am făcut parte din delegaţia României la Forumul WASH pentru Copii din Dushanbe,Tajikistan.  În cele 5 zile petrecute împreună cu alţi adolescenţi din 13 ţări, am avut ocazia să conştientizez atât importanţa existenţei apei curate, a salubrizării publice şi a igienei în casa fiecărei familii, cât şi faptul că ajutorul pentru cei care nu dispun de aceste facilităţi esenţiale trebuie să vină din partea noastră.

 

UNICEF Tajikistan copyright photo

Activitatea forumului a constat în lucrul în cadrul diferitelor workshop-uri: WASH at Home, WASH in Schools, Disaster Risk Reduction & WASH in the Community.  Scopul a fost ca fiecare echipa să elaboreze până la sfârşitul forumului un document care să prevadă condiţiile minime de care ar trebui să dispună orice copil acasă, în şcoli, în timpul dezastrelor naturale şi în comunitate, iar acestea să fie unite într-un singur document numit  „Call to Action”. Unul dintre aspectele cele mai importante pe care le-am observat şi care cred ca şi-a adus cel mai mult contribuţia a fost „background-ul” fiecăruia dintre participanţi. Cu toţii am venit din medii diferite, formaţi de sisteme educaţionale diferite şi misiunea noastră a fost să creăm un document universal, unul care care să acopere nevoile copiilor şi familiilor acestora din toate colţurile lumii. Am subliniat faptul că a dispune de apă curată, toalete şi igienă oriunde am fi (acasă, la şcoală sau în comunitate) nu ar trebui să fie considerată o extravaganţă, aşa cum se întâmplă în unele state, ci ar trebui să fie drepturi respectate în toate ţările. Un alt aspect important pe care l-am subliniat a fost interdependenţa dintre igienă şi educaţie – în special în statele sărace, mai exact, cum poate afecta lipsa igienei sănătatea copiilor şi educaţia acestora.  De asemenea, în ultima zi a forumului, în cadrul sesiunii plenare, am susţinut o prezentare interactivă despre importanţa implicării active a tinerilor în comunitate şi am conturat proiectele pe care vrem să le desfăşurăm în ţările noastre.

În perioada 9 – 10 iunie s-a desfăşurat Conferinţa Interanţionala ONU „Water for Life”, care a marcat 10 ani de activitate în cadrul programului WASH, la care au participat atât înalţi demnitari ai statelor membre ONU, cât şi reprezentanţii acestora la nivel regional. Documentul pe care l-am elaborat în cadrul forumului a fost citit în şedinţa plenară, dovedind astfel că şi noi, adolescenţii, suntem dispuşi să iniţiem schimbări în ţările noastre, dar că avem nevoie de ajutorul adulţilor, în special de cel al factorilor decidenţi, pentru ca munca noastră să nu fie una cu efect de scurtă durată sau fără impact.

În ceea ce priveşte planul meu de acţiune, fiind preşedintele Consiliul Judeţean al Elevilor Olt, din octombrie 2015 voi  înfiinţa un nou departament, departamentul WASH, iar  voluntarii acestuia se vor asigura ca igiena, apa curată şi salubrizarea publică să fie primordiale atât în şcoli, cât şi în comunitate, primul pas fiind asigurarea dialogului cu factorii decidenţi în această privinţă. Departamentul poate fi înfiinţat la nivelul fiecărui Consiliu Judeţean al Elevlor din ţară, însă această schimbare rămânând la latitudinea fiecărei echipe.

Reevaluând toate concluziile forumului  şi experieţele participanţilor cred că cel mai important lucru pe care l-am învăţat este că situaţia ideală în care mă aflu (prin accesul apă curată, salubrizare publică şi igienă) reprezintă o uşă deschisă către drepturile fundamentale ale omului, uşă pe care, din păcate, pentru prea multe persoane este închisă şi, de asemnenea, că un procent din schimbarea de care este nevoie ţine de fiecare dintre noi.

Cum s-a simtit cel de-al doilea cutremur din Nepal?

în Uncategorized | scris de echipa UNICEF | pe 14/May/2015 | 0 Comentarii

Experiență unui specialist  UNICEF in Nepal, aflat pe teren marți, 12 mai 2015, cand s-a declansat cutremurul de 7.3 grade magnitudine, al doilea cutremur de peste 7 grade care a lovit Nepalul în decurs de doar două săptămâni.

Cutremurul de marti din Nepal, de 7.3 grade magnitudine, a început exact în timp ce evaluam daunele cladirii unei școli, impreună cu o echipa de televiziune de la Reuters și ingineri ai guvernului din Nepal.

Imediat dupa cutremurul de marti, aceasta scoala a primit un steag rosu, ceea ce inseamna ca nu este un spatiu sigur pentru adapost. Echipele UNICEF si reprezentantii guvernului din Nepal evalueaza fiecare cladire.

Imediat dupa cutremurul de marti, aceasta scoala a primit un steag rosu, ceea ce inseamna ca nu este un spatiu sigur pentru adapost. Echipele UNICEF si reprezentantii guvernului din Nepal evalueaza fiecare cladire.

Un cameraman era cu noi si filma prin scoala, a treia pe care o vizitasem in acea zi, chiar in momentul in care a inceput cutremurul.  Eram cu totii in cladirea scolii cand s-a auzit brusc un zgomot foarte puternic, cauzat de cladirea care se zguduia violent.

A durat cateva secunde pana am realizat ce se întamplă, dar imediat ce ne-am dat seama am fugit anspre usa. Ne-am adunat cu totii repede intr-o curte interioara, de unde am privit, timp de aproape un minut, cum cladirea se zguduia din toate părțile. A durat doar un minut, dar parea ca nu se mai termina.

Cu toții ne temeam că toate clădirile din jurul nostru se vor prăbuși, așa că ne-am strâns într-un soi de semi cerc în acea curte interioară micuță, în timp ce cameramanul de la Reuters filma în continuare tot ce se întâmplă.

Din fericire, cutremurul s-a terminat repede și – deși a fost o experiență absolut terifiantă – nici una dintre clădiri nu s-a dărâmat. După ce am filmat 2 interviuri la rece, ne-am îndreptat spre școala pe care o vizitaserăm anterior, pentru că acolo erau niște copii și ne temeam pentru viețile lor.

În timp ce mergeam (pe jos) spre școală, a început o replica a cutremurului, care ne-a mai zguduit un pic. A fost scurtă și, când am am ajuns la școală, am aflat că acei copii plecaseră de acolo înainte să înceapă cutremurul, așa că sunt probabil în siguranță acum.

Pe drumul înapoi către sediul UNICEF Nepal, străzile erau pline de oameni și nimeni nu mai era în vreo clădire. Întreaga echipă UNICEF din Nepal era în siguranță, însă nu avem de unde să știm deocamdată care este situația celor peste 1.7 milioane de copii afectați de primul cutremur, cel din 25 aprilie, de 7.8 magnitudine.

Donațiile în sprijinul copiilor din Nepal pot fi făcute prin SMS la 8827 (2 euro) *, pe site-ul www.unicef.ro/doneaza/ și prin transfer bancar, în contul: RO10 BRDE 450S V434 6556 4500 (menţionează „donaţie Nepal, cod donaţie 04”). Vă mulțumim!

*

[1] Suma alocată cauzei este de 2 Euro. Nu se percepe TVA pentru donațiile de pe abonament. În rețelele Orange și Telekom Romania Mobile pentru cartelele preplătite, TVA-ul a fost reținut la achiziționarea creditului. Pentru donațiile de pe cartele preplătite, în rețeaua Vodafone utilizatorii nu plătesc TVA.

Care este situația din Nepal

în Uncategorized | scris de echipa UNICEF | pe 27/Apr/2015 | 0 Comentarii

Iată o raportare din Kathmandu, Nepal, de la Rupa Joshi, ofițerul UNICEF de comunicare:

” Noaptea trecută (re: noaptea de 25 spre 26 aprilie 2015) a fost una albă pentru majoritatea oamenilor din Kathmandu. La fel a fost și pentru mine. Somnul nu vine cu ușurință atunci când pământul se zguduie violent din clipă în clipă. Uneori începe ca o zguduire blândă, urmată de zgomote ciudate pe care le fac casele, atunci când se cutremură. Alte ori, simțim zguduiri violente care par capabile să dezrădăcineze case, copaci, orice. În această dimineață, o astfel de zguduire puternică ne-a trezit înainte de zori. Și apoi, după-amiază, pământul s-a cutremurat din nou atât de violent că ne era greu să rămânem în picioare.

Mai târziu, în drumul meu spre biroul UNICEF , am trecut pe lângă un câmp în care s-au adunat mai multe familii afectate de cutremur. Sunt mai mulți decât erau ieri.  Aproape că seamănă cu un oraș de corturi.

Cred că toată lumea e în stadiu de șoc.

familiile afectate s-au refugiat într-un câmp deschis în urma cutremurului de 7,9 din Nepal.

Familiile afectate s-au refugiat într-un câmp deschis în urma cutremurului de 7,9 din Nepal.

______________

Aproape 1 milion de copii au nevoie URGENTA de ajutoare umanitare, dupa cutremurul de sambata, 25 aprilie 2015, de 7.9 grade magnitudine din Nepal și cele aproape 60 de replici care au distrus o mare parte din tara, au provocat mai mult de 2.000 de decese și distrugeri pe scară largă a clădirilor.

UNICEF a început deja mobilizarea de ajutoare umanitare, incluzând tablete de purificare a apei, truse de igiena si suplimente alimentare, corturi si prelate. In acelasi timp, UNICEF lucrează cu guvernul și alți parteneri non-guvernamentali pentru a satisface nevoile imediate ale copiilor și sinistraților  pentru servicii de canalizare, provizii de apă, protecție a copilului, sănătate și nutriție.

Dă o mână de ajutor pentru copiii din Nepal!

Investitia in educatie este esentiala pentru cresterea economica a Romaniei

în Uncategorized | scris de echipa UNICEF | pe 25/Nov/2014 | 0 Comentarii

În urmă cu câteva săptămâni, Comitetul Nobel anunţa că Premiul Nobel pentru Pace va fi acordat în premieră unui copil pentru lupta şi implicarea sa în favoarea dreptului la educaţie. Malala Yusafzai are 17 ani şi crede – asemenea Comitetului Nobel – că dreptul la educaţie este fundamental pentru pace. Acestea sunt cuvintele ei: „Un copil, un profesor, un stilou şi o carte pot schimba lumea. Educaţia este singura soluţie”.

Peste tot în lume, UNICEF pledează de zeci de ani în favoarea dreptului la educaţie al tuturor copiilor. Acest drept este prevăzut în Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului, ratificată de către aproape toate ţările, inclusiv de către România; este înscris chiar şi în Constituţia României. Ştim cu toţii că un copil educat are mai mari şanse să îşi realizeze potenţialul, să devină un adult productiv şi un cetăţean implicat şi să contribuie la societatea care i-a oferit o şansă.

Cu toate acestea, sute de mii de copii români nu merg la şcoală cu regularitate. Potrivit studiului PISA[1], între 37% şi 40% dintre elevii de 15 ani din România abia ştiu să citească, să scrie şi să socotească. Cei care au probabil cel mai redus acces la educaţie şi rezultate şcolare mai proaste sunt copiii din familiile foarte sărace, din comunităţile rome, din mediul rural şi copiii cu dizabilităţi.

1 (1)

Nu constituie o surpriză faptul că România are cea mai scăzută rată a investiţiei în educaţie din Uniunea Europeană, cheltuind doar echivalentul a 4,1% din Produsul Intern Brut (PIB) în acest sector. De această investiţie nu beneficiază toată lumea în mod egal. Din 2005, în domeniul educaţiei, alocările bugetare au crescut la nivelul învăţământului secundar şi terţiar şi au scăzut în cazul învăţământului preşcolar şi primar. Prin urmare, populaţia înstărită beneficiază mult mai mult de pe urma cheltuielilor realizate în educaţie decât populația săracă.

Credem cu ardoare că este necesară creşterea progresivă a investiţiei în educaţie până la 6% din PIB, cum este stabilit în Legea Educaţiei din 2011. Însă, suntem conştienţi de faptul că, făcând referire la drepturile copilului, nu vom convinge pe nimeni. Prin urmare, în ultimele luni, cu ajutorul unor experţi internaţionali şi naţionali şi prin consultări strânse cu Ministerul Educaţiei Naționale şi Banca Mondială, am căutat argumente financiare. Care sunt motivele financiare şi economice pentru care România trebuie să investească mai multe fonduri în educaţie?

2 (1)

Potrivit studiilor internaţionale, un an de şcoală în plus duce la creşterea veniturilor cu 8-9% şi la scăderea cu 8% a riscului de apariţie a unor probleme de sănătate. În general, cu cât ai mai multe studii, cu atât este mai mare venitul pe care îl obţii. Aşadar, un nivel de educaţie mai ridicat prezintă beneficii la nivel individual.

Cifrele sunt şi mai grăitoare la nivel naţional, principalul mesaj al studiului nostru fiind următorul: dacă menţine investiţia în educaţie la un nivel atât de scăzut, România va pierde între 12 şi 17 miliarde de euro în perioada 2015-2025.
Mai precis, dacă România ar creşte progresiv investiţia în educaţie, de la 4,1% la 6% din PIB, s-ar înregistra o creştere economică mai mare, de la 2% la 2,7-2,95%. Aceasta ar aduce un câştig de 12-17 miliarde de euro în următorii zece ani.

3 (1)

Totuşi, nu este suficient ca educaţia să beneficieze de bani mai mulţi – aceste fonduri suplimentare trebuie investite strategic.

Recomandarea noastră este ca România să acorde prioritate maximă educaţiei timpurii şi celei primare, prin prisma mai multor considerente. Acest lucru ar contribui semnificativ la reducerea disparităţilor. Numeroase studii internaţionale au arătat de asemenea că investiţia în învăţământul preşcolar prezintă unul dintre cele mai mari randamente. În plus, ar creşte astfel numărul de elevi care ajung să urmeze studii superioare.

Ar trebui de asemenea investit mai mult şi în şcolile ce cuprind şi menţin în sistemul de învăţământ elevi dezavantajaţi (din familii sărace, comunităţi rome, mediul rural şi copii cu dizabilităţi). Ar fi indicat să se depună mai multe eforturi care să vizeze copiii cu risc de abandon şcolar, în sensul prevenirii sau abordării imediate a situaţiei de abandon. Ţinând cont de ultimele studii referitoare la dezvoltarea cerebrală şi angajabilitate, ar trebui să se pună mai mult accent pe abilităţile sociale, emoţionale şi necognitive la nivelul curriculumului.

Studiul recomandă şi generarea unor date mai exacte, mai prompte şi mai transparente cu privire la bugetul educaţiei. În România, există numeroase programe menite să crească nivelul de participare şcolară şi calitatea educaţiei. Trebuie consolidăm evaluarea acestor programe pentru a ne asigura că sunt finanţate cele mai eficiente dintre ele.

Din studiul pe care îl prezentăm azi reiese faptul că un lucru corect din punct de vedere etic este susţinut şi de logica financiară şi economică. Acum când Guvernul şi Parlamentul încep discuţiile legate de bugetul pentru 2015, sperăm că aceste date le vor ajuta să ia decizia corectă pentru copii şi pentru România.

Puteți afla mai multe despre studiu in rezumatul de aici.


[1] PISA: Programul de Evaluare Internaţională a Elevilor, desfăşurat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică